Codrul Secular Slătioara

 

Codrul Secular Slătioara este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier) situată pe versantul sud-estic al masivului Rarău, în județul Suceava, comuna Stulpicani, Bucovina, Romania, pe teritoriul satului Slătioara. Codrul Secular Slătioara se întinde pe trei creste mari: Bâtca neagră, Bâtca cu Plai și Bâtca Lesei, separate între ele prin văi adânci, unde îşi strâng apele pâraile Variuga, Valea lui Ion, dând naştere pârâului Slătioara, care se varsă în Suha şi apoi în Moldova. Accesul în rezervaţie se face de pe şoseaua Suceava-Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani.

Codrul secular Slătioara a fost declarat rezervație naturală în baza Deciziei 248 a Hotărârii Consiliului de miniștri din 1941. De atunci, copacii mor în picioare, se descompun și oferă hrană pentru generațiile viitoare. În România, nu mai există astfel de păduri de rășinoase, aceasta fiind a doua din Europa, după Germania.

Vegetaţia lemnoasă cuprinde numeroase specii: molidul, bradul, pinul silvestru, tisă, fagul, scoruşul, carpenul, arinul, paltinul de munte, salcii.

Arbuştii sunt reprezentaţi de agriş, cununiţă, zmeurul, tulichină, afinul, merişorul.Flora erboasă este bogat reprezentată: omagul, floarea paştelui, vulturică, piciorul cocoşului, sărişoara, clopoţeii, orhidee: papucul doamnei, mlaştiţa, Listera ovata.

Dintre muşchi, T. Stefureac citează 451 de unităţi sistematice, dintre care 108 aparţin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de unităţi aparţinând mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera… Cercetările au scos în evidenţă cca. 900 specii de plante, dar cifra se va mari cu siguranţă în urma altor studii.

Monumentele naturii întâlnite în codrul secular Slătioara sunt: tisă (Taxus bacata), vulturică de stâncă (Hieracium pojoratense), tulichină (Daphne mezereum), foaie grasă-algă roşie de apa dulce (Hildekbrndtia revularis).

Fauna este bogat reprezentată, beneficiind de condiţiile de hrană şi adăpost din rezervaţie. Demnă de remarcat este prezenţa râsului (Lynx lynx)-monument al naturii. Dintre insecte menţionăm 5 specii noi de fluturi descoperiţi de Ion Nemeş dar şi specia endemica (unică în lume) Cărăbuş rarauense.

Rezervaţia a suscitat interesul mai multor naturalişti printre care: F. Cardei, M. Constantineanu, R. Constantineanu, I. Petcu, C. Pisică, Gh. , I. Cevanu, I. Nemeş.

 


 

Taguri:

 
 
 

0 Comentarii

 

Lasati un comentariu