Gradina Botanica „Alexandru Borza” Cluj Napoca

 

Gradina Botanica „Alexandru Borza” a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Romania a fost fondata in 1920 de profesorul Alexandru Borza. Intinsa pe o suprafata de aproape 14 hectare, in partea sudica a Clujului, gradina botanica, organizata dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, in anii activitatii de asezare pe temeiuri solide a universitatii clujene, a reusit sa se dezvolte in timp atat ca si un obiectiv turistic clujean cat si ca important spatiu didactic si stiintific din cadrul Universitatii Babes-Bolyai.

Gradina contine pe teritoriul sau peste 10 000 specii de plante din toate colturile lumii, fiind structurata pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal. Flora si vegetatia romaneasca sunt reprezentate prin plante din campiile transilvane, Muntii Carpati, Banat, etc.

Printre atractiile gradinii se numara Gradina japoneza (o gradina in stil japonez cu un parau si o casuta in stil japonez), Gradina romana cu vestigii arheologice din vechea colonie romana Napoca, printre care si o statuie a lui Ceres, zeita cerealelor si a painii, alaturi de plante cultivate care domina agricultura contemporana romaneasca.

Grădina Japoneză este aranjată în stilul tradițional gyo-no-niwa și cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei, aranjate într-un cadru tradițional japonez: un lac creat artificial, în mijlocul căruia se află o mică insulă legată de marginile lacului pe o parte printr-un pod curbat japonez la capătul căruia se află o poartă sacră japoneză, iar pe partea opusă se află un podeț din piatră.

 

În jurul lacului sunt dispuse patru lanterne de piatră, zona fiind amenajată cu plante aduse din Orientul Îndepărtat.

De-a lungul timpului grădina a reușit să dezvolte relații de colaborare cu peste 450 de instituții similare din peste 80 de țări, în domeniul botanicii. Grădina a devenit unul dintre membrii fondatori ai Asociației Grădinilor Botanice din România, iar în incinta sa se află Institutul Botanic al Facultății de Biologie și Geologie, care cuprinde o serie de instituții culturale și științifice.

În prezent, în grădinile botanice existente în lume se estimează că sunt peste 4 milioane exemplare de plante, aparținând la aproximativ 80 000 specii, multe dintre ele pe care de dispariție.

În perioada ultimilor zeci de ani, dată fiind degradarea rapidă a habitatelor naturale ca urmare a supraexploatării, poluării, intensificării deșertificării s-a accelerat ritmul de dispariție al speciilor vegetale, fapt care a impus reconsiderarea rolului și importanței grădinilor botanice, care trebuie să depună eforturi în conservarea bio-diversității mondiale.

Misiunea globală a acestora trebuie să urmărească oprirea pierderii de specii și a diversității lor genetice în lume. Grădina botanică clujeană și-a impus încadrarea în aceste noi cerințe, inițiind cu succes cercetări privind posibilitățile de conservare, a unor specii valoroase din flora României, în special a celor periclitate sau endemice.

Odată intrat în spațiul Grădinii Botanice , ceea ce frapează vizitatorul este liniștea profundă pe care o întâlnește la tot pasul, în discordanță cu dinamismul Clujului. Vizitatorilor Grădinii Botanice din Cluj le este recomandat, de aceea, să adopte o atitudine civilizată și de respect față de toată munca și eforturile a peste 100 de ani și față de tot ceea ce s-a reușit a se crea aici.


Taguri:

 
 
 

1 Comentarii

 
  1. [...] Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes [...]

 

Lasati un comentariu