Mănăstirea Brancoveni – Olt

 

Manastirea Brancoveni este o manastire ortodoxa de maici, cu viata de obste, din comuna Brancoveni, judetul Olt, Oltenia, Romania. Manastirea se afla la o distanta de numai 20 de kilometri sud-vest de Slatina si la 6 kilometri de halta Parscoveni, pe linia ferata Piatra OltCaracal, putin mai inspre sud de localitatea Piatra Olt. La aceasta se ajunge pe drumul ce leaga intre ele localitatile Slatina si Craiova (DN65 / E574), facandu-se stanga, spre localitatea Caracal (DN64), iar mai apoi tot stanga, pe drumul comunal DC80.

Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, in care este desenata Tara Romaneasca, la inceputul secolului al XVII-lea, satul Brancoveni apare mentionat ca targ si resedinta a fostului judet Romanati. Alaturi, este desenata miniatura manastirii.

Biserica cea mare a manastirii este inchinata Adormirii Maicii Domnului, iar biserica bolnita, aflata in afara zidurilor complexului monahal, este inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, cat si Izvorului Tamaduirii.

Comuna Brancoveni este atestata documentar inca din timpul domnitorului Mircea cel Batran (1386-1418). Boierii din familia Brancovenilor construiesc, in secolul al XV-lea, ca loc de refugiu, ansamblul arhitectural Brancoveni. Inceputurile vietii monahale de la Brancoveni se pierd in veacurile indepartate ale istoriei, manastirea fiind refacuta de catre boierii Craiovesti.

In anul 1570, jupanita Celea, strabunica domnitorului Matei Basarab, construieste pe locul actualului paraclis o bisericuta din lemn, la care slujeau calugarii. Prima atestare documentara a acesteia dateaza din anii 1582-1583.

In urma vindecarii, cu apa izvorului din incinta manastirii, in semn de multumire adusa lui Dumnezeu, Matei Basarab, impreuna cu nepotul sau, Preda Brancoveanu – bunicul Sfantului Constantin Brancoveanu, refac manastirea intre anii 1634-1640.

Biserica cea mica, inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, a fost ridicata in anul 1700 si a devenit ulterior bolnita manastirii, aici fiind savarsite slujbele pentru monahii bolnavi si ranitii de razboi adapostiti uneori aici. Pictura din bolnita, lucrata in fresca, intr-un deosebit stil bizantin, este de o valoare inestimabila, aceasta fiind lucrata de mesterii Scolii de la Hurezi, condusi de grecul Constantinos.

Sfantul domnitor Constantin Brancoveanu si-a petrecut aici vremea copilariei si a adolescentei. In anul 1674, fratele sau, numit Barbu, a murit la Constantinopol, iar trupul lui a fost adus si inmormantat aici.

In anul 1688, doamna Stanca Brancoveanu, mama domnitorului, reinhumeaza in pronaos trupul sotului ei, numit Papa, omorat la Bucuresti, in anul 1655, si al lui Preda Brancoveanu. Dupa mai bine de 44 de ani de vaduvie, petrecuti in rugaciune si nevointe duhovnicesti, doamna Stanca adoarme intru Domnul la varsta de 66 de ani, fiind si ea inmormantata langa Papa si Preda Brancoveanu, sub o lespede de piatra cu stema familiei Cantacuzinilor (vulturul bicefal).

 

Sfantul Constantin Brancoveanu hotareste restaurarea manastirii. Cei doi fii ai sai mai mari, anume Constantin si Stefan, au pus piatra de temelie a bisericii celei mari, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Constructia acesteia a durat numai doua luni, la 15 august 1699 ea fiind tarnosita, desi zugavirea ei s-a savarsit abia in anul 1704.

Vremurile au fost grele pentru aceasta manastire. Astfel, in timpul razboiului turco-austriac (1716-1718) aceasta a fost partial arsa, iar dupa un mare cutremur, pagubele au fost iarasi semnificative. Intre anii 1721-1727, manastirea de la Brancoveni a fost tranformata in cazarma austriaca, doamna Marica Brancoveanu intervenind pe langa imparatul habsburgic, pentru eliberarea ei.

Secularizarea averilor manastiresti, petrecuta in vremea lui Alexandru Cuza, in anul 1864, a transformat Manastirea Brancoveni intr-un modest asezamant monahal. Obstea monahala de la Brancoveni se diminueaza, astfel incat in anul 1872 aici vor ramane numai patru vietuitori.

Manastirea Brancoveni a fost refacuta partial de episcopul Vartolomeu Stanescu. In aceasta perioada a fost adusa aici si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, ferecata ceva mai tarziu in argint. Fericitul Patriarh Justinian s-a interesat indeaproape de restaurarea manastirii, acordandu-i acesteia un bogat sprijin material.

Intre anii 1940-1959, manastirea a fost ocupata de o obste de maici, dar in urma decretului 410, din anul 1959, dat de Gheorghiu Dej, ea a fost desfiintata, in incinta acesteia infiintandu-se un azil de batrani. Cu aceasta ocazie, izvorul tamaduitor a fost mutat, din fata bisericii, in afara incintei, asa cum se vede pana astazi. Mai apoi, vreme de aproape 20 de ani, locul a ramas parasit.

In anul 1975, Directia Monumentelor Istorice a inceput lucrarile de refacere a caselor domnesti. Abia dupa anul 1980 au fost aduse aici cateva maici de la Manastirea Clocociov si au inceput primele reparatii. Biserica cea mare s-a redeschis insa abia in anul 1985, ca manastire de maici, cu sprijinul Preasfintitului Episcop Gherasim Cristea al Ramnicului, al Preasfintitului Episcop Calinic al Argesului si al doamnei Elena Barbulescu, sora presedintelui Nicolae Ceausescu.

Cu aceasta ocazie au fost efectuate mai multe lucrari, printre care: cele doua biserici monahale au fost subzidite, consolidate si reacoperite cu tabla zincata; s-au deschis drumuri de acces; s-a recuperat o parte din terenul agricol ce apartinuse manastirii; lacurile au fost drenate, iar dealurile, acoperite cu livezi.

Biserica cea mare, reconstruita in anul 1700, tot in stilul arhitectural brancovenesc, este zidita in forma de cruce, fiind compartimentata in Altar, naos si pronaos. Pridvorul acesteia este deschis, sustinut de opt coloane din piatra, dispuse in centru. Peretii exteriori, varuiti in alb, sunt incinsi cu un brau median, iar in partea superioara, aproape de streasina, sunt inconjurati de trei randuri de caramizi asezate pe muchie, incastrate in zid.

 

Manastirea Brancoveni, comuna Brancoveni, 237050, judetul Olt, Romania
Telefon: 0249 / 417.244


Taguri:

 
 
 

0 Comentarii

 

Lasati un comentariu