Mănăstirea Durau – Neamt

 

Manastirea Durau este situata in statiunea balneo-climaterica Durau, comuna Ceahlău,județul Neamț, Moldova, Romania, in estul muntilor Ceahlau, la o distanta de 5 kilometri fata de cascada Duruitoarea, de la care, dupa traditie, si-ar fi luat numele. Prin asezarea ei atat de izolata si prin pozitia naturala pe care o ocupa in Moldova, manastirea Durau a fost multa vreme cea mai ravnita asezare isihasta de sub Ceahlau.

Biserica actuala s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. In anul 1802 aceasta asezare monahala a fost transformata, la sugestia si cu ajutorul Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, in schit de calugari.

Constructia bisericii actuale, cu hramul Buna Vestire, a inceput in anul 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra si se incheie in 1835, dupa cum putem citi pe inscriptia din pridvor.

In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator s-au construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice Durau.

Ridicarea schitului la rang de manastire se datoreaza lui Gheorghe Panu – cunoscut om politic, jurist si gazetar – cu un important ajutor financiar primit din partea statului in vremea ministrului Spiru Haret, precum si repararea bisericii mari, zidirea clopotnitei, a bisericutei din cimitir si a caselor de oaspeti, in vremea staretului Teofan.

In anul1959, manastirea este desfiintata si devine biserica de mir. Dupa anul 1989 se reinfiinteaza ca schit pentru calugari, iar din martie 1991 devine manastire pentru maici, fiind adusa o obste de 20 de maici de la Manastirea Varatec.

 

Biserica este zidita din piatra si caramida si din punct de vedere arhitectonic imbina unele elemente traditional-moldovenesti cu altele mai noi, imprumutate chiar de la constructii monumentale laice.

Planul bisericii este cel obisnuit, in forma de cruce, cu doua abside laterale usor pronuntate si o a treia la altar, in prelungirea carora se afla corpul navei divizat in naos, pronaos si pridvor.

Catapeteasma este sculptata in lemn de tei aurit si pictata la Constantinopol in anul 1835.

Naosul, cu absidele largi si profunde, se delimiteaza de pronaos prin doi stalpi laterali cuprinsi in ziduri, ei sustinand arcada, care la randul ei sustine bolta. Este luminat de o fereastra la sud si alta la nord, ca si pronaosul.

Pridvorul de zid, inchis si pictat, este luminat de doua ferestre asezate la vest. Din pridvor se intra in pronaos printr-o usa masiva din lemn, intarita metalic in interior. Exista si un al doilea pridvor (adaugat mai tarziu), din lemn, inchis cu geamuri, avand intrarea prin nord.

Biserica are trei turle oarbe, in forma octogonala, cate una pe altar, pronaos si pridvorul de zid. Fatadele sunt compartimentate in panouri cu ajutorul pilastrilor ce sustin un antablament cu un profil zimtat sub streasina.

Pridvorul bisericii a fost pictat in 1835 de pictori amatori. Pronaosul, naosul si altarul au ramas nepictate pana in 1935, cand, prin stradania doctorului Paul Gotcu si cu sprijinul credinciosilor, interiorul va fi impodobit cu pictura in ceara, executata de studenti si absolventi ai Academiei de Arte Frumoase din Iasi – printre ei si Corneliu Baba – calauziti de dascalul lor, Nicolae Tonitza.

Turnul-clopotnita, situat la 40 de metri nord de altar, este o constructie masiva din zid, de plan patrat, cu trei nivele.

La nord de biserica se afla doua cladiri din lemn si zid utilizate drept chilii, staretie, trapeza, bucatarie, camari de alimente etc.

Mentionam ca Manastirea Durau a infiintat doua schituri: Schitul Sfanta Teodora de la Sihla, din comuna Ceahlau, avand obste de maici, si Schitul Cuvioasa Parascheva, din comuna Borca, judetul Neamt.


Taguri:

 
 
 

1 Comentarii

 
  1. [...] Biserici, Catedrale, Moldova, Obiective turistice | noiembrie 20, 2012 | no comments [...]

 

Lasati un comentariu