Mănăstirea Govora

 

Mănăstirea Govora este situată la poalele dealului Coșul Mare pe raza comunei Mihăești, judetul Valcea, Oltenia, la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Mănăstirea Govora este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Numele „Govora“ îi vine provine probabil din derivarea slavului găvariti, a vorbi, a spune și prin extensie izvor, murmur de izvor, sau din dialectul traco-dac care înseamnă „adâncitură“, vale cu multe izvoare.

Legatura rutiera cu manastirea se face pe soseaua nationala Ramnicu ValceaTg.Jiu. Pe calea ferata, manastirea se afla la 12 km de gara Govora.

Asezamantul monahal de la Govora a fost ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev.

 

In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.

In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus mari pierderi acestui lacas. Intregul ansamblu a fost renovat intre anii 1957-1969, ultima reparatie facandu-se in anii 1986-1988.

Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc si pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara, a fost intemeierea tipografiei in incinta ei. Aceasta s-a facut cu porunca si cu cheltuiala inteleptului voievod Matei Basarab si cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, daruita fiind de Petru Movila.

Manastirea Govora ramane in istoria neamului ca fiind gazda primei tiparituri in limba romana – Pravila de la Govora – dupa tipariturile din Ardeal ale lui Coresi. Incaperile in care a functionat vechea tipografie mai exista si astazi.

Printre valorile de arta ale manastirii Govora mentionam: un Epitrahil daruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur-argint si matase (sunt brodati Iisus, Maica Domnului, Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Indurerate,s.a. .


Taguri:

 
 
 

0 Comentarii

 

Lasati un comentariu