Manastirea Hodos – Bodrog

 

Din punct de vedere geografic Manastirea Hodos – Bodrog se afla in comuna Felnac, judetul Arad, pe cursul inferior al Muresului, la o distanta de 12 km, pe drumul ce duce de la Arad la Felnac – SecusigiuPeriam.

Cercetarile arheologice facute in anul 1976 au descoperit in incinta manastirii mai multe vestigii care dovedesc existenta unei asezari monahale pe acest loc inca de la inceputul mileniului II.

Tot dupa o veche traditie, manastirea Hodos Bodrog, a luat fiinta in urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Traditia ne istoriseste cum un taur din turma unui pastor a scos cu coarnele dintr-o movila de pamant Icoana “facatoare de minuni” a Maicii Domnului, pe acel loc credinciosii construind o bisericuta unde s-a pastrat icoana, acesta fiind doar inceputul manastirii. Hodos, ar fi fost numele taurului de care legenda leaga inceputul manastirii si provine de la slavul “hudus”, care inseamna sarbatoresc, maiestuos. Numele de Bodrog desemneaza pozitionarea manastirii intre ape, intre satele Bodrogul Vechi si Bodrogul Nou.

Prima atestare documentara a manastirii, apare intr-o diploma emisa de Regele Bela al III-lea, de la 1177, prin care se atesta proprietatile monahale si vecinii acesteia. Se spune ca vechimea manastirii ar fi mult mai mare, pentru ca aici ar fi salasluit, pe vremea ducelui Ahtum, la inceputul secolului al XI-lea, calugari greci de rit rasaritean.  Intr-un alt document din 1216 Manastirea Hodos – Bodrog, sub numele de “Manastirea Ciala” este mentionata in randul altor manastiri de rit rasaritean apartinand de sistemul monastic teodosian cu centrul la Ierusalim. Din anul 1446 se generalizeaza denumirea de Bodrog, iar din anul 1784 apare denumire a de Hodos-Bodrog. In secolul al XII-lea manastirea avea o biserica de lemn, actuala biserica de zid existand din a doua jumatate a secolului al XlV-lea. In anul 1948, manastirea a pierdut dreptul de a mentine scoala orfelinat.

 

Multi calugari au ajuns in temnita, iar manastirea a fost deposedata de terenurile agricole, de utilaje si de padure. Decretul 410 din anul 1959 a interzis manastirii sa mai primeasca calugari. Lacasul a ramas cu 2 hectare de teren ca zona de protectie, iar cladirile si dependintele au fost date spre folosinta CAP-ului.  La 1965 a fost adus staret Timotei Iftimie, cu care a colaborat la inviorarea vietii duhovnicesti si propasirea lucrarilor gospodaresti. Pana la 1976, manastirea a functionat cu statut de gospodarie anexa a Episcopiei Aradului, iar dupa 1977 a primit autonomie. Intre anii 1979-1985 i s-au facut mari reparatii si lucrari de consolidare. In anul 1991, pe baza Legii 18, asezamantul a primit 10 hectare teren, iar pe baza Legii 169/1997 urmeaza sa fie improprietarita cu suprafata agricola pana la 50 de hectare si 30 de hectare de padure.

Biserica manastirii cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” (21 Noiembrie), dateaza din a doua jumatate a sec. XIV, si este o constructie din piatra si caramida romana, cu ziduri foarte groase, fiind construita in stilul triconic bizantin. In decursul timpului biserica a trebuit sa fie de mai multe ori restaurata, pastrandu-se insa forma ei initiala, intervenindu-se doar la acoperis, care, in sec. XVIII, a primit o forma baroca. Dupa anul 1766 s-a executat tencuirea bisericii in exterior, cu tencuiala de var si nisip cu influente baroce. Pentru a putea fi mai bine protejata si pentru a-i mari interiorul, in anul 1790 s-a mai adaugat un pridvor, care era prevazut a fi cu turla, dar din lipsa de fonduri nu a mai putut fi terminat. Catapeteasma din lemn a fost executata de staretul Ieronim Balinton, in 1940.

In anul 1989 obstea manastirii in frunte cu staretul Timotei Iftimie, au inceput construirea unei noi biserici, lucrarile fiind finalizate abia in anul 1997, la 28 septembrie, cand Prea Sfintitul Parinte Timotei a savarst slujba tarnosirii bisericii. Pictura in tehnica “fresco” a fost executata de pictorii Radu si Alexandrina Jitariu, mozaicurile exterioare au fost realizate de pictorul Victor Jurca din Lugoj, iar lucrarile de sculptura din interior de Gavriloaia Vasile din Targul Neamt. Hramul bisericii noi este “Pogorarea Duhului Sfant”.
In prezent, manastirea are mai multe ateliere in care lucreaza calugarii. Mai important este atelierul de croitorie, unde se confectioneaza potcapuri si mitre arhieresti. Manastirea poseda o colectie de arta veche bisericeasca si multe obiecte de patrimoniu din secolele XIV-XIX (icoane, carti vechi si alte obiecte).


Taguri:

 
 
 

1 Comentarii

 
  1. [...] obiective istorice şi culturale ca: situl arheologic Bufniţ, situat chiar pe malul Mureşului, Mănăstirea Hodoş-Bodrog, care se găseşte la rândul ei la câteva sute de metri de râu, Mănăstirea lui Ahtum, [...]

 

Raspundeti la Parcul Natural Lunca Mureşului | Obiective Turistice - Harta Romaniei