Mănăstirea Pangarati – Neamt

 

Manastirea Pangarati este situata in comuna Pangarati, judetul Neamt, Moldova, Romania, apropierea manastirilor Bistrita, Bisericani si in drumul spre manastirea Petru Voda.

Manastirea Pangarati isi are inceputurile in sec al XV lea, mai exact in anul 1460 cand cuviosul Simeon Sihastru, unul din sfetnicii lui Stefan cel Mare, a construit aici prima biserica din lemn cu hramul Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. In anul 1476, biserica manastirii Pangarati a fost incendiata de turci iar calugarii s-au ascuns in munti unde au ramas pana la incetarea razboiului.

In anul 1560, voievodul Alexandu Lapusneanu transforma schitul in manastire si zideste in locul bisericii de lemn o biserica de piatra cu o arhitectura unica care a rezistat pana astazi. Desi la inceput manastirea Pangarati a avut doar o mica suprafata de teren atribuita de Alexandru Lapusneanu, in mai putin de un secol, ea a devenit unul dintre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistritei, alaturandu-se marilor manastiri Neamt si Bistrita.

Denumirea de Pangarati a manastirii provine, dupa istoricul Nicolae Iorga, de la un posibil calugar Pangratie care a fost un pustnic ce a dat numele paraului din apropiere.  Asezarea manastireasca de la Pangarati apare pentru prima data sub aceasta denumire intr-un document emis de cancelaria lui Petru Schiopul la data de 9 iulie 1577, cand se vorbea de faima iconarilor de la Pangarati.

 

De-a lungul timpului sihastria de la Pangarati a fost  restaurat si marit.  Marele vistier Dumitru Soldan va construi in anul 1642 o chisiarnita si turnul clopotnita, iar in secolul al XIX lea, egumenul Macarie, a transformat tainita subsolului in biserica si a construit impunatorul corp de chilii din sud-vest, unde se afla staretia, trapeza si biblioteca. Staretul Varnava, in anul 1850, restaureaza manastirea Pangarati si construieste noi cladiri.

Dupa anul 1863, la manastirea Pangarati viata monahala slabeste tot mai mult, cu toate ca sfintele slujbe si firul vietii duhovnicesti au continuat neincetat pana astazi.

In anul 1960, manastirea a fost inchisa si pana in anul 1990, in cadrul asezamantului monahal a functionat Statiunea de Cercetari Biologice, Geografice – Stejarul. La data de 23 mai 1991, prin hotararea Sfantului Sinod, se infiinteaza Manastirea Pangarati ca manastire de calugari si au inceput lucrarile de  restaurare la acoperis, fatadele exterioare, ferestre si turnul clopotnitei.

Din anul 1996, parintele staret Teofil Lefter, se straduieste sa readuca in vechea vatra de la Pangarati frumusetea de odinioara a acestui asezamânt monahal, construind o biserica impunatoare in care sa fie slavit Dumnezeu si sa fie pomeniti ctitorii, slujitorii si credinciosii care s-au ostenit in aceasta manastire.

Biserica veche de la Manastirea Pangarati este o constructie masiva din piatra, care la exterior pare mare si inalta, dar in interior este mica si mai putin spatioasa. De fapt, cladirea adaposteste doua biserici suprapuse.

Biserica mica de jos reprezinta, de fapt, o tainita transformata in capela, scunda, cu pronaos, naos si altar, acoperite cu bolti. Biserica de sus este construita in forma de cruce si nu are turla. Altarul bisericii este luminat de doua fereastre, una la rasarit si alta la nord, in zona proscomidiei. Catapeteasma este din lemn si a fost sculptata si pictata, in anul 1778, de staretul manastirii, iar naosul are absidele foarte inguste si putin adanci.

Biserica veche de la Pangarati are o arhitectura unica intre manastirile din Moldova si Romania. Ferestrele sunt din lemn, mici si duble, cu grilaj metalic la exterior. Pridvorul este luminat de o fereastra dreptunghiulara la vest si alta la nord. Fatadele exterioare ale bisericii sunt tencuite si varuite in alb-inchis.

Incinta complexului manastiresc de la Pangarati este imprejmuita la vest si est cu un zid din piatra la 5 m inaltime. In interior sunt alei betonate imprejmuite de trandafiri multicolori. Dupa anul 1992 s-a construit inca o biserica in cadrul asezamantului si s-a renovat fostul palat pentru staretie.


Taguri:

 
 
 

0 Comentarii

 

Lasati un comentariu