Muzeul de arta „Ion Irimescu” – Falticeni

 

Muzeul de arta „Ion Irimescu” se afla in municipiul Falticeni, judetul Suceava, Bucovina, Romania.

Istoria clădirii începe în perioada de maximă înflorire a Fălticeniului, respectiv în anul 1846, an în care vornicul Alecu Forăscu Botez îşi construieşte reşedinţa din Fălticeni, pe o structură solidă din cărămidă pe fundaţii de piatră şi balast compactat. Iniţial casa era dezvoltată doar pe parter după un plan tradiţional, cu şase camere dispuse de o parte şi de alta a unui hol central, prin intermediul căruia se realiza şi accesul. La acea dată accesul se realiza din actuala stradă Mihai Eminescu.

La sfârşitul secolului XIX, în jurul anului 1890, casa suferă din partea proprietarului modificări radicale, primind încă un nivel. În aceste condiţii accesul a fost regândit, şi mutat pe o faţadă laterală, perpendiculară pe str. Mihai Eminescu. Noul acces este accentuat de un vestibul, nou adăugat, deasupra căruia se află balconul cu arce în plin cintru ce descarcă pe coloane scurte de inspiraţie neobizantină. Cu această ocazie întreaga casă este regândită în spirit neoromânesc.

 

Tot atunci este realizată scara monumentală din lemn de stejar amplasată în noul hol central.

La scurt timp după această intervenţie majoră casa primeşte o altă funcţiune, devenind Palatul Administrativ al Judeţului Suceava în 1909. În 1923, clădirea devine sediul Prefecturii Judeţului Baia, iar între 1950 şi 1968, sediul Consiliului Popular Raional Fălticeni. Odată cu desfiinţarea raioanelor, în urma reorganizării teritoriale, clădirea devine sediul Casei Pionierilor, Radioficării şi Casei de Cultură.

Din 1974, clădirea adăposteşte cea mai mare colecţie de autor din ţară, peste 300 sculpturi şi 1000 de desene, care reflectă marile teme în jurul cărora se ţese universul sculpturii artistului: mitologia, maternitatea, muzica, omul ca model în univers.

În acelasi complex expozitional este gazduita „Galeria de arta plastica”, unde sunt expuse lucrari ale unor pictori nascuti în orasul Falticeni sau în împrejurimi :Stefan Soldanescu, Aurel Baiesu, Dimitrie Loghin, Mihai Camarut.

Premergător inaugurării muzeului, la 11 ianuarie 1974, clădirea beneficiază de reparaţii capitale, fără a se efectua şi lucrări de consolidare. În acest moment se renuţnă la o parte din tâmplăria interioară pentru o fluidizare a circuitului muzeal, iar pe etaj golurile sunt amplificate. Soluţiile alese în privinţa faţadelor nu au fost din cele mai fericite, tencuiala groasă din praf de piatră precum şi soluţiile de bosaj fiind improprii stilului românesc.


Taguri:

 
 
 

0 Comentarii

 

Lasati un comentariu