Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra Neamt

 

Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra Neamt se gaseste in orasul Piatra Neamt, judetul Neamt, Moldova, Romania.

Înfiinţat în anul 1934 de către preotul Constantin Matasă, acest muzeu (ce face parte din Complexul Muzeal Judeţean Neamţ), deţine cea mai importantă colecţie arheologică aparţinând culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III î.Hr.). Cu o dezvoltare ce durează aproximativ un mileniu (cca. 3600-2500 î.Hr.), cultura Cucuteni se remarcă în primul rând prin ceramica pictată cu motive în formă de spirală, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate înainte de ardere fiind albul, roşul şi negrul-ciocolatiu.

Descoperirile culturii Cucuteni prezentate în vitrinele muzeului din Piatra-Neamţ sunt în deplină corelaţie cu situaţia din teren a judeţului Neamţ, unde sunt înregistrate până la această dată peste 150 de situri arheologice. Bogăţia vestigiilor din teritoriu, patrimoniul de excepţie deţinut şi tradiţia investigaţiilor au impus crearea Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni şi deschiderea Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni.

Alături de această cultură, în muzeu sunt prezentate, în chip monografic, aspecte mai vechi  şi mai noi, din trecutul zonei.

Dacă în primele opt săli sunt prezente cele mai semnificative aspecte ale epocii pietrei, de la sala 9 sunt expuse cele mai importante descoperiri ale epocii metalelor. Perioada mijlocie ale epocii bronzului (aprox. sec. XIX-XV î.Hr.) este reprezentată prin culturile Costişa (Lunca, Borleşti, Poduri) şi Monteoru, situl de la Costişa aflându-se aproximativ la 30 km sud de Piatra-Neamţ.

În perioada târzie a epocii bronzului, teritoriul judeţului Neamţ a fost ocupat de comunităţi ale culturii Noua (sec. XIV-XII î.Hr.). Grupul Corlăteni, care este atribuit Hallstatt-ului tracic, este evidenţiat prin materiale ceramice şi piese de metal descoperite la Târpeşti, Dulceşti, Rădeni ş.a. Pentru Hallstatt-ul final şi prima etapă a La-Tene-ului descoperirile de la Lunca şi Vlădiceni documentează că aria de difuziune a aspectului cultural Canlia a inclus în secolele V-III î.Hr. şi zona subcarpatică a Moldovei.

 

Referindu-ne la epoca clasică de dezvoltare a civilizaţiei geto-dacice menţionăm că muzeul din Piatra-Neamţa adus o contribuţie deosebită la cercetarea staţiunilor de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu.

Segmentul istoric cuprins între secolele V-VII d.Hr., cunoscut în literatura de specialitate sub numele de perioada formării poporului român este reprezentat de aşezările Mănoaia, Costişa, Izvoare-Bahna, Târpeşti, Săbăoani, Borşeni şi mai ales Davideni, ultima fiind cea mai mare dintre comunităţile săteşti documentate în spaţiul est-carpatic.

Pentru secolele VIII-IX deosebit de importante sunt aşezările de la Brăşăuţi, Borniş, Izvoare-Bahna şi Poiana-Dulceşti care aparţin unui orizont cultural ce evidenţiază transformările culturii materiale locale către ceea ce se cunoaşte a fi civilizaţia de tip Dridu, din secolele X-XI.

Folosind mijloace de expunere specifice, sălile 17 şi 19 ale muzeului înfăţişează aspecte semnificative ale evoluţiei economice sociale şi culturale a judeţului Neamţ pe parcursul Evului Mediu, fiind consemnate evenimentele majore care s-au petrecut pe aceste meleaguri, la care localităţile ţinutului Neamţ s-au racordat.

Dezvoltarea economică, socială şi culturală a comunităţilor rurale şi urbane în secolele XIX-XX, cât şi participarea locuitorilor judeţului la marile evenimente care s-au petrecut în acest timp sunt evidenţiate în sălile de la etaj, prin numeroase documente, fotografii, arme, medalii şi obiecte de epocă (sălile 20-24).

Sălile 25-26 sunt rezervate cabinetului numismatic. Sala omagială “Constantin Matasă prezintă evoluţia muzeografiei nemţene (sala 27), iar pentru prezentarea expoziţiilor temporare a fost reamenajată sala 28.

Alături de expoziţia de bază, muzeul organizează numeroase expoziţii temporare, sesiuni şi colocvii cu caracter cultural-ştiinţific, întreprinde săpături arheologice pe care le valorifică prin publicaţii, se preocupă de ocrotirea patrimoniului ş.a.


Taguri:

 
 
 

0 Comentarii

 

Lasati un comentariu