Sapanta – Maramures

 

In nordul extrem al Romaniei, in Tara Maramuresului, comuna Sapanta este asezata pe malul drept al Tisei in dreptul Vaii Tarasaului, aproape de confluenta raurilor Sapanta si Tisa. Pe D.N. 19, localitatea este situata la aproximativ 18 km distanta de municipiul Sighetul Marmatiei.

Asezarea este dominata de Piatra Sapantei, un o formatiune vulcanica impresionanta de raul Sapanta, care izvorase de sub varful Rotundu (1500m altitudine), printre stancile nordice ale Muntilor Ignisului si se varsa in Tisa la 228m altitusine. Cursul raului este de circa 20 km, destul de abrupt si traverseaza o zona impadurita. Albia raului este plina de bolovani mari. Cascada, frumusetea peisajului, accesibilitatea traseului (drum forestier modernizat), cat si posibilitatea de a practica pescuitul sportiv (pastrav, lipan, etc.) permit practicarea multor forme de turism. Cateva repere turistice sunt: Piatra Sapantei (941 m),Vf. Rotunzilor (1240m), cascada, izvoarele cu ape minerale, pastravaria, parcul dendrologic (ce inconjoara Manastirea Sapanta-Peri).

Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - cimitirul vesel din Săpânța, operă a meșterului Stan Pătraș – 1935. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.

 

În toamna anului 2008 parohul ortodox din Săpânța a inițiat lucrări de modificare a bisericii din Cimitirul Vesel, edificiu ridicat în anul 1886 de parohia greco-catolică din localitate. Lucrările aveau în vedere demolarea turnului neogotic al bisericii, construirea a cinci turnuri noi și vopsirea lăcașului în culoare albastră “pentru a da autenticitate comunei”. În data de 29 aprilie 2009 a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de oprire a lucrărilor și de evacuare a parohiei ortodoxe, la cererea parohiei greco-catolice, care revendică lăcașul de cult și care reclamă intenția ștergerii caracterului catolic al edificiului, iar aceasta cu fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor.

 Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).

Scopul principal al ariei naturale Poiana Brazilor este este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier şi hidrologic.

Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe cursul superior al Văii Brazilor. Zona craterială are diametrul de cca 2 km şi umplutura vulcanică este constituită din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) şi intruziuni polistadiale. Rezervaţia Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcaţia a 2 mlaştini extinse: mlaştina împădurită V. Brazilor Stângă (lungime 1 km, lăţime 100-150 m) şi mlaştina cu turbă V. Brazilor Dreaptă (lungime 1 km, lăţime 150-200 m). Mlaştinile se dispun de-a lungul cursurilor de apă.
Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m), a fost descoperită de Emil Pop (1932) şi interpretată ca o staţiune relictă, la cca 80 km de cea mai apropiată staţiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.


 

 

 

Taguri:

 
 
 

1 Comentarii

 
  1. [...] 300 m de Cimitirul Vesel din Săpânţa, judetul Maramures, se află casa memorială a meşterului cioplitor Stan Ion [...]

 

Lasati un comentariu