Schitul Sihla – Targu Neamt

 

Schitul Sihla se afla in aproapierea localitatii Targu Neamt, judetul Neamt, Moldova, Romania.

La aproximativ 3 km sud de Mănăstirea Sihăstria, pe o coamă de obcină, în apropiere de peştera în care – în secolul al XVII-lea – a nevoit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armaşu de la Cetatea Neamţ, se adăposteşte Schitul Sihla. Aici, la 1000 m altitudine, sub o îngrămădire de stânci, se ridică două bisericuţe de lemn executate în cel mai autentic stil moldovenesc şi care conferă aşezământului monastic o notă de intimitate, de tihnă şi de pitoresc deosebit.

Se pare că, pe la începutul secolului al XVIII-lea, unii călugări de la Mănăstirea Secu s-au retras în aceste locuri întru rugă şi credinţă, boierii Cantacuzini ridicându-le aici biserică de lemn prin anii 1741-1742. Actuala biserică a schitului Sihla, cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, datează din anul 1813, când Arhimandritul Venedict – egumenul Mănăstirii Secu – a făcut un lăcaş din bârne de brad pe temelie de piatră.

 

Refăcută în 1973 prin grija arhimandritului Victorin Oanele – stareţul Mănăstirii Sihăstria – această biserică se află în mijlocul unei mici incinte, în care se pătrunde pe sub un turn-clopotniţă cu două nivele. Are un plan triconc şi turlă pe naos, iar absida altarului – de formă poligonală – este mai mare decât absidele laterale. Pridvorul este situat pe latura vestică în axul edificiului, pronaosul făcând corp comun cu naosul. Se pare că tot în 1813 a fost făcută şi catapeteasma, sculptată în lemn de tei şi poleită cu aur, cele mai frumoase icoane fiind cele patru împărăteşti pictate de Iulian Monahul în anul 1852.

Prin strădania aceluiaşi stareţ, Victorin Oanele, s-a realizat şi fresca interioară a bisericii, executată în anul 1974 de către pictorul Vasile Pascu din Focşani.

La aproximativ 100 m vest de biserica mare se află şi bisericuţa “dintr-un brad”, cu hramul Schimbarea la Faţă, adăpostită pe o prispă îngustă, sub o stâncă uriaşă. Ea a fost ridicată în 1763 de “Dumnealui aga Ioaniţă Păşcanul Cantacuzino” şi constituie un unicat în arhitectura noastră religioasă prin dimensiunile sale miniaturale. Din acelaşi motiv reţine atenţia şi catapeteasma, care a fost pictată în ulei probabil în acelaşi an în care a fost construită şi biserica.

Accesul către schitul Sihla se poate face astfel:

  • Piatra-Neamţ – Mănăstirea Agapia – Schitul Sihla (44 + 8 km)
  • Târgu Neamţ – Mănăstirea Secu – Schitul Sihla (23 + 5 km)
  • Târgu Neamţ – Mănăstirea Agapia – Schitul Sihla (9 + 6 km)

Pe stâncile din jurul schitului Sihla se poate practica bouldering-ul.

 


Taguri:

 
 
 

1 Comentarii

 
  1. [...] Secu, mergand spre Sihastria se desprinde la un moment dat un drum forestier ce duce dupa 8 km la manastirea Sihla(cunoscuta pelerinilor pentru pestera in care Sf Teodora a trait aproape 40 de ani). var [...]

 

Lasati un comentariu